Foştii ceferişti au venit să-şi amintească vremurile de glorie de altădată, recunoscând în fotografii chiar locurile lor de muncă sau foşti colegi...
Luna noiembrie a însemnat pentru giurgiuveni o lună a sărbătorilor, una tristă, una veselă, dar amândouă au fost aduse în memoria publică de către profesionistul colectiv al Muzeului judeţean "Teohari Antonescu"
Cea tristă, aniversarea a 150 de ani de activitate feroviară la Giurgiu, se datorează contextului în care trenul Bucureşti - Giurgiu vine de aproape 15 ani prin Videle, ocolind calea ferată originală, care, din cauza prăbuşirii podului de la Grădiştea în anul 2005 şi nereparat încă, este mai puţin utilizat astăzi.
Presa vremii consemnează: "Podul feroviar de peste Argeș, de lângă localitatea Grădiștea, s-a prăbușit din cauza unor inundații în 2005 și de atunci drumul dintre București și Giurgiu necesită un ocol prin Videle pentru cei care aleg trenul."
Acum, oficiali ai CFR promit din nou că podul va fi refăcut și că documentația de execuție este în fază de aprobare în sistemul de achiziții publice. Primul studiu de fezabilitate a fost realizat acum 11 ani, podul însă, nu.
Cu toate acestea, muzeul giurgiuvean, împreună cu Muzeul CFR au prezentat giurgiuvenilor o expoziţie despre 150 de ani de cale ferată la Giurgiu, în care a putut fi urmărit un film documentar, realizat de Muzeul CFR, cu fotografii de epocă, machete ale primei garnituri feroviare din vechiul regat, a trenului Călugăreni, costume ale mecanicilor de locomotivă, vechi de 50 de ani, obiecte de lucru ale feroviarilor.
Bucuria noastră mare ar fi să revedem circulând garniturile feroviare pe această primă cale ferată!
De departe însă, interesul , mai ales al celor peste 700 de copii vizitatori a fost stârnit de diorama de 13 metri lungime, adusă de de inimoşii reprezentanţi ai muzeului CFR, echipă condusă cu profesionalism de către directorul Mircea Dorobanţu, care, foarte atent, cu meticulozitate şi răbdare le-a prezentat micilor vizitatori fiecare tip de garnitură feroviară care a circulat sau circulă încă pe calea ferată din zona noastră.
Şi foşti ceferişti au venit să-şi amintească vremurile de glorie de altădată, recunoscând în fotografii chiar locurile lor de muncă sau foşti colegi.
Prilej de mândrie pentru trecut, ocazie de regrete pentru prezent, evocarea căii ferate a pus în centrul ei imaginea celor două personalităţi de prim rang ale istoriei românilor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Principele Carol I, care au făcut posibilă venirea la 17/31 octombrie 1869 a primului tren la Giurgiu.
Desigur, dezvoltarea ulterioară a acestei zone a fost legată de calea ferată, de apariţia Podului Bizetz, primul pod în curbă din Europa, a feribotului, a primului port petrolier al României la Dunăre, apoi a Podului Prieteniei la 1952-1954, vizitele lui Gheorghe Gheorghiu Dej, ale lui Nicolae Ceauşescu şi, desigur multe legende locale.
Expoziţia, deschisă la 13 noiembrie, a prilejuit şi lansarea unui volum despre activitatea specifică, pe care muzeograful giurgiuvean Florentin Breazu a prezentat-o în capitolul "Din istoria transporturilor la Dunăre", iar grupul de cercetători de la Muzeul CFR în "Istoria primei căi ferate din România".
Cuvântul înainte a fost semnat de către doi specialişti recunoscuţi în domeniu, domnul Marcel Oţoiu, director general CENAFER şi domnul Mircea Dorobanţu, director al Direcţiei Muzeistice şi Documentare Feroviară.
Expoziţia mai poate fi văzută câteva zile, apoi se va întoarce în arhivele celor două muzee. Bucuria noastră mare ar fi să revedem circulând garniturile feroviare pe această primă cale ferată.
Adaugă comentariu nou