"Sufletul, ca o pasăre speriată, se zbuciumă şi se izbeşte de pereţii înguşti ai câte unei zile. "

Alina Diaconescu, 4 Dec 2019

Vă spuneam că în cartea "Nodul gordian", Cristian Bădiliță spune despre "Norii" lui Petru Creția:

"... această carte m-a salvat. Dacă n-aș fi descoperit-o, n-aș fi aflat niciodată cum se poate supraviețui între ziduri."

Despre cartea sa, Petru Creția scrie în "Notă asupra ediției":

"S-a întâmplat ca prima ediţie a acestei cărţi, apărută în 1979 la Cartea Românească, să aibă un destin. Spirite alese şi exigente au preţuit-o şi unele chiar au iubit-o şi am aflat că a pătruns cumva în conştiinţa a numeroşi tineri care îşi trăiau pe atunci marea fervoare irepetabilă a lecturilor cu care unii dintre noi intrăm în viaţă. Poate această soartă a cărţii să se explice prin sufletul reprimat al acelei vremi, pe care ea îl îndrepta stăruitor către un spaţiu totodată zilnic, la îndemâna oricui şi imposibil de supus fie şi celei mai vagi constrângeri. Pe lângă asta vor mai fi operat şi alte determinări, fapt este că acest text fără direcţie şi fără suită, greu de citit la şir şi producând uneori o anume saţietate, n-a căzut în uitare…."

"Nu mă amăgesc cu certitudinea că acum, în alte timpuri şi în mâinile altui rând de cititori, Norii ar putea avea aceeaşi soartă ca odinioară. Mă mulţumesc cu gândul că, reluând-o, cartea mai era încă vie în mâinile mele şi că, pentru a-şi împlini mai departe menirea, nu are nevoie decât de un număr de cititori de un anume fel, cei sensibili, printre altele, la faptul că, printre nori şi despre nori, sunt risipite în cartea aceasta multe rostiri poate obscure, unele foarte scurte, care nu sunt altceva decât nişte incantaţii, mici vrăji făcute din cuvinte, fragmente răzleţe din marele rit de transfer al sufletului într-o altă zonă."

"Norii", Petru Creția

- fragmente -

"Oricât am trăi, oricâte întâmplări am îndura sau am aduce în lume, oricâte schimbări s-ar petrece în lume şi în noi, ceva din noi rămâne veşnic neschimbat. Către sfârşit dorim să ştim, prin conţinutul ei, care e forma a ceea ce în noi a rămas neschimbat, fiind de neschimbat. Fiind pasibili, este de căutat, prin conţinutul ei, forma prin definiţie de neschimbat a pasiunilor noastre. Este posibil ca această căutare să fie fără rezultat, ori ca un rezultat inanalizabil şi aproape mut. Dar e de încercat, întâi în sfera amintirii, unde amăgirea e poate grăitoare, poate doar pe jumătate. "

"Cum bântuie sfioasa soartă printre stânele sălbatice ale stelelor, mereu căutând sălaşul străvechii lumini şi răsadniţa viselor mari."

"Un orizont e doar măsura unei mărginiri a noastre. Una dintre multe, căci existăm în sfera multor orizonturi. Dar nu e numai asta: trăim împresuraţi, iar dăinuirea astfel îi dă naturii noastre dreapta ei măsură; a dăinui în propria-ţi esenţă, mereu în centrul unui câmp activ de forţe, în cercurile străine ale întâmplării şi-ale soartei, poate în miezul sălbatic al unei mari iubiri fără cruţare, al unei inconfortabile şi obscure solicitudini. "

"Privirea cerului învaţă că se poate vieţui şi-ntr-o nădejde pură, fără obiect şi fără vis. Oare de ce? "

"Sufletul, ca o pasăre speriată, se zbuciumă şi se izbeşte de pereţii înguşti ai câte unei zile."

"Roiuri de plăpânde amintiri se rotesc în inima tăcută a amiezii şi-apoi se risipesc sclipind mărunt în largul cerului inclement şi fără ecou. Iar jos pe ţărm, sub sticla apei neadânci, lumina tremură pe lespezile verzi."

"Percepem, nu fără o anume pură senzualitate, propriul nostru suflet proiectat pe cer şi-apoi eliberat de noi în curbe plutitoare, în imagini făcute din mânii, iubiri sau jubilări fără obârşie, soroc sau obiect."

"Zi după zi şi vârste după vârste culorile cerului pătrund şi se înscriu în noi, intrând în alcătuirea noastră pentru totdeauna."

"Să nu vă pese de minuni străine, fii ai străvechiului pământ, nici de cei patruzeci de mii de stânjeni de adâncime a gheţii care îmbracă una din lunile lui Jupiter, nici de cele trei inele de rocă şi de gheaţă care se-nvârt în jurul lui Saturn, nici de o altă lună, Io, a lui Jupiter, acoperită cu săruri de sodiu, de calciu şi poate chiar de sulf, care când iese din umbra planetei îşi schimbă culoarea într-un portocaliu aprins şi nici că Luceafărul e mai fierbinte de cinci ori decât datul în clocot al apei pământeşti şi e înveşmântat în nori eterni şi otrăviţi."

Petru Creția (1927-1997). Din 1952 până în 1971 Petru Creția a urmat o carieră universitară: asistent, apoi lector la Secția de limbi clasice a Facultăţii de Litere din Bucureşti. A fost cercetător la Institutul de Filozofie între 1971 şi 1975. Din 1975 a editat, alături de Dimitrie Vatamaniuc şi un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția Națională a operei lui Mihai Eminescu. Din 1971 a coordonat împreună cu Constantin Noica ediţia Platon la Editura Ştiințifică. După 1989 a condus revista de istorie literară Manuscriptum.

SCRIERI ORIGINALE: Norii (Cartea Românească, 1979); Epos şi logos (Univers, 1981); Poezia (1983); Pasărea Phoenix (1986); Oglinzile (Humanitas, 1993); Luminile şi umbrele sufletului (1995); Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997); În adâncile fântâni ale mării (1997).

TRADUCERI: - din Vechiul Testament: lov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea cântărilor (cu studii introductive -1995);

- din latina medievală: Dante-De vulgari eloquentia, Epistolae, Eclogae;

din italiană: M. Bontempelti, Oameni în timp - 1966, E. Cecchi, Peştii roşii -1973, Longos, Daplmis şi Chloe, A. Tilgher, Viața şi nemurirea în viziunea greacă -1995;

- din franceză: M. Yourcenar, Povestiri orientale -1993; Alexis -1994; Creierul negru al lui Piranesi -1996; G. Dumezil, Zeii suverani ai indoeuropenilor -1997; Emil Cioran, Antologia portretului-1997; G. Duby, Cavalerul, femeia şi preotul - 1997; Francois Bluche, De la Cezar la Churchill. Vorbe memorabile explicate în contextul istoric -1995;

- din engleză: V. Wootf, Doamna Dalloway - 1968, Valurile - 1973, Eseuri -1972; T. S. Eliot, Eseuri -1975; Frances A. Yates, Iluminismul rozicrucian -1998; Graham Swift, Ultima comandă -1999.