Dincolo de versuri, melodie, voce m-am bucurat, ca pentru mine, de frumusețea cu care parcă vedeam că își trăiește Ana, viața de student. 

De-atunci, când și când, o căutam pe youtube, așa cum cauți un prieten bun, doar ca să știi că-i e bine și asta să te facă să fii și tu la fel de bine, o ascultam cântând singură sau cu prietenii, în excursii sau pe câte o scenă, printre studenți.

Ana creștea, parcă sub ochii mei, cânta, își trăia cu tot sufletul tinerețea, iar eu mă bucuram ca o mamă.

M-am întors de multe ori la "Tu tot mai viscol îmi ești", acea înregistrare...